Cum sa nu mai fie POSDRU Cenușăreasa fondurilor europene.

Am văzut È™i eu în presă hotărârea cu care d-na ministru Claudia Boghicevici afirma schimbarea regulilor de eligibilitate în cadrul POSDRU, astfel: „Vreau ca tot mai mulÅ£i bani să ajungă la grupurile È›intă, adică la cetățeni, ÅŸi mai putini bani să meargă pe salarii pentru echipele de management.”. Am luat notă de hotărârea dânsei, eu o interpretez în cheie electorală, È™i m-am gândit că poate nu ar strica să oferim o mână de ajutor guvernanÈ›ilor, astfel ca într-adevăr POSDRU să nu mai fie „Cenușăreasa” fondurilor europene.

Deoarece am rămas cu impresia că miniÈ™trii nu sunt foarte bine informaÈ›i de subordonaÈ›i am să le propun o scurtă analiză, cu exemple din educaÈ›ie. Poate aÈ™a se va reveni la o imagine mai bună despre ceea ce înseamnă dezvoltarea resurselor umane. POSDRU va fi privit apoi corespunzător, i se va acorda importanÈ›a pe care Europa o acordă dezvoltării umane, cel puÈ›in în documentele sale. Prin pledoaria mea nu vrea să afirm că toate proiectele sunt în regulă, însă nici nu pot fi toate tratate la fel, ca È™i cum ar fi numai hoÈ›i în ele. Oamenii au îndrăznit să aibă o viziune, au obÈ›inut contractare pentru ea, rămâne de văzut în ce măsură idealurile È™i faptele lor îÈ™i justifică finanÈ›area. Pentru evaluarea lor ministerul care se ocupă de dezvoltarea resurselor umane are o mare responsabilitate. Nu pot fi acuzaÈ›i toÈ›i beneficiarii pentru lipsa de viziune È™i de evaluare corectă de către acest minister a ceea ce se face cu banii. Nu este recomandat să fie judecaÈ›i toÈ›i managerii înainte de a-i cunoaÈ™te È™i a vedea ce fac. Sigur viziunile multora sunt bune È™i merită luate în considerare.

Exemplu concret

Să vedem mai întâi care este costul unui curs de perfecÈ›ionare la nivel european, adaptat la costurile din România. Anul trecut am fost la un curs privind delegarea conducerii în organizaÈ›ii susÈ›inut de Alain Cardon, specialist internaÈ›ional în coaching È™i management. Durata cursului a fost de două zile È™i am plătit în jur de 820 euro pentru aproximativ 16 ore de formare, din care statul a luat 24% TVA plus 16% impozit pe venit, astfel celor care au făcut formarea le revin cam 25-27 euro/oră (am scăzut cheltuielile estimate cu persoana formată). În grupul È›intă am fost eu, È™i din preÈ›ul cursului am beneficiat doar de cafea È™i masa de prânz. Adevăratul beneficu este însă ceea ce am învățat, dezvoltarea personală, nu m-am dus pentru masă sau să îmi dea bani ori diplome.

În comparaÈ›ie, spre exemplu, în cadrul unui proiect („Competente crescute pentru cadre didactice”) în care beneficiar este un ISJ, sunt perfecÈ›ionate 5000 cadre didactice, care realizează o perfecÈ›ionare organizată pe È™apte module acreditate CNFP, pe care se obÈ›in 90 de credite, în peste 320 de ore de perfecÈ›ionare/cadru didactic. Din suma proiectului, aproximativ 4,8 milioane euro, se realizează È™i două aplicaÈ›ii informatice, una de gestionare a informaÈ›iilor privind formarea cadrelor didactice din cele 2 judeÈ›e partenere implicate, iar alta pentru dezvoltarea/formarea competenÈ›elor, diferită de clasicul e-learning. Știind că din totalul finanțării proiectului cam 70% sunt pentru resursele umane, din care statul ia 45% contribuÈ›ii È™i impozite, sumele efective care ajung la resursele umane ce fac formarea sunt cam de 1,1 euro/ persoană/oră.

Sigur, una este să beneficiezi de formarea unui specialist internaÈ›ional È™i alta este să fi format de un profesor român, bun specialist È™i el. Însă un raport de 25:1, repet, la preÈ›uri adaptate României, este mare. AÈ™ fi de acord că este de maxim 5 ori mai bun prin specializarea înaltă pe care o are decât un profesor formator cu studii superioare (unii chiar cadre didactice universitare), dar de 25 de ori nu poate fi. Deci în programele de formare unii dintre beneficiari lucrăm chiar foarte ieftin. Până acum probabil AMPOSDRU a înÈ›eles asta È™i de aceea nu s-a implicat în schimbarea acestei situaÈ›ii. Unii demnitari văd doar salarii dar nu văd munca È™i impactul pentru că sunt străini de domeniu. Nu o văd pentru că nu au muncit astfel niciodată.

Supărare greÈ™it orientată, blocajul generat de „incompatibilitatea cu postul”

Cred că doamnele È™i domnii miniÈ™trii È™i-au orientat greÈ™it supărarea. Primele lucruri pe care ar trebui să le facă la ministerul muncii (acum el răspunde de asta) este o diagnoză bună È™i o politică clară de dezvoltare pe domenii, cu modalități de evaluare precise, ceea ce acum nu are. Inspectoratele È™colare care au depus proiecte au sesizat bine nevoile din sistemul de educaÈ›ie È™i au luat-o înaintea ministerului, muncind enorm, de la scrierea proiectelor, până la implementarea lor. Evident că munca aceasta de pregătire se plăteÈ™te tot după ce începe proiectul, la fel ca o parte din munca de dezvoltare personală a celor care reuÈ™esc să coordoneze activitatea, să articuleze planuri bune de dezvoltare astfel încât să fie acreditate, etc.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro