Toro T. Tibor a fost ales presedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania. Platforma: Autoguvernare speciala pentru Tinutul Secuiesc, autonomie culturala pentru romani

Fostul deputat UDMR Toro T. Tibor a fost ales sambata presedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) la congresul de constituire, care are loc la Miercurea Ciuc, relateaza Agerpres.

Toro T. Tibor a obtinut 309 voturi din cele 312 exprimate de delegatii la congres.

Toro T. Tibor, care a indeplinit pana acum functia de presedinte interimar, a multumit pentru voturile acordate si a amintit ca cei mai multi dintre cei care sustin PPMT sunt tineri.

"Conform sondajului de anul trecut, PPMT are cea mai mare baza electorala printre tinerii activi. Acesti tineri sunt aici si au adus cu ei spiritualitatea celor care nu au incaput in sala si e o bucurie ca am obtinut increderea acestor tineri", a spus Toro T. Tibor, conform traducerii oficiale.

Delegatii la congres au ales si celelalte structuri de conducere ale partidului, fotoliile de vicepresedinti urmand sa fie ocupate de Papp Elod, Gergely Balazs, Zatyko Gyula si Szilagy Zsolt.

Platforma PPMT: Autoguvernare speciala pentru Tinutul Secuiesc, autonomie culturala pentru romani
    
Platforma Partidului Popular Maghiar din Transilvania, care va fi votata la congresul de constituire de la Miercurea Ciuc, prevede obtinerea autoguvernarii speciale pentru asa-zisul Tinut Secuiesc, cu asigurarea autonomiei culturale a romanilor.

In capitolul care se refera la regiunile Transilvaniei, se considera ca "Tinutul Secuiesc, datorita traditiilor sale istorice si culturale autonomiste, trebuie sa obtina o autoritate de autoguvernare speciala, cu asigurarea autonomiei culturale a romanilor, care reprezinta o minoritate in regiune".

De asemenea, Clujul este considerat capitala Transilvaniei si "aici ar trebui infiintate institutii de invatamant superior in limba maghiara prin care cultura elitelor din sanul maghiarimii transilvanene sa se integreze in valorile spirituale si stiintifice europene".

Platforma-program a Partidului Popular Maghiar din Transilvania este intitulata "Pe calea cea buna - Sanse si libertate Transilvaniei". Documentul defineste, in sapte capitole, principiile dupa care se ghideaza partidul.

Potrivit unui comunicat remis de Biroul de Presa al Congresului PPMT, primul capitol al platformei-program, intitulat 'Premisa', este o constatare a faptului ca in ultimii 20 de ani populatia maghiara din Transilvania a inregistrat o scadere de aproape 25%, insotita si de o diminuare a ponderii sale economice.

Sursa citata precizeaza ca PPMT isi modeleaza ideologia politica in sanul familiei partidelor europene de centru-dreapta, considerandu-se drept predecesor al Partidul National Maghiar, o formatiune ce a activat in perioada interbelica.

In viziunea PPMT, elementele esentiale in realizarea reformei statului roman sunt "reducerea birocratiei sufocante si regionalizarea cat mai profunda". "PPMT considera ca doar problemele legate de apararea nationala, afacerile externe, finantele si siguranta nationala ar trebui sa fie exclusiv de competenta guvernului central", se apreciaza in document.

Platforma-program trateaza intr-un capitol separat politicile PPMT legate de invatamant si tineret, cultura, economie si problemele sociale.

In capitolul referitor la politica externa unitara a natiunii maghiare, documentul precizeaza: "principala datorie a politicii noastre externe este crearea, atat in opinia publica internationala, cat si in diversele institutii de integrare internationale, in special cele euroatlantice, a unei tendinte propice implementarii programului nostru de autonomie".

Platforma-program a PPMT va fi adoptata in partea a doua parte a congresului de constituire, care se desfasoara la Miercurea Ciuc.

Lustratie si adevar: Vecinii lui Franz Kafka

Nu e nimic surprinzator in faptul ca Ion Iliescu, fost secretar al CC al PCR, fost prim-secretar al CC al UTC, fost prim secretar de Comitet Judetean al PCR, fost membru supleant al Comitetului Politic Executiv, deci vreme de decenii nomenklaturist platit, considera Legea Lustratiei “aberanta si inutila”. Sunt insa si oameni de buna credinta care cred ca o asemnea lege vine prea tarziu ori ca sufera din punctul de vedere al respectului pentru drepturile cetateanului, fie el si fost activist ori securist bine remunerat. Tema este valabila si continua sa starneasca dezbateri nu doar in Romania. Dar lucrurile trebuie discutate concret, pe baza experientelor istorice, recunoscand diferentele dintre situatiile dintr-o tara sau alta.

Inteleg asemenea rationamente, dar nu le impartasesc. Noi n-am avut o Masa Rotunda, problematica, desigur, dar reala, nu am avut ceea ce se cheama o tranzitie pactada, precum in Polonia (chiar Ungaria). Nu am avut un Havel la Castel. Am avut peste o mie de oameni ucisi in decembrie 1989 la Timisoara, Bucuresti, Cluj si in alte orase. L-am avut pe Ion Iliescu si pe neo-nomenklaturisti. Am avut neo-comunismul imbratisat cu sovinismull peremist. Am avut disidenti ponegriti si intelectuali critici amenintati cu moartea, calomniati, insultati. Am avut “muncitoare” de la Apaca si “mineri” cu lanturi si rangi. Noi am avut “IMGB vine sa faca ordine”. Noi am avut ceea ce, impreuna cu Dorin Tudoran, numeam, intr-un articol aparut in “Journal of Democracy” la inceputul anilor 90, sindromul Bucuresti. Noi suntem, spre a relua titlul unei carti scrise impreuna cu Mircea Mihaies, tot in anii 90, vecinii lui Franz Kafka. Convingerile mele au ramas aceleasi.

Noi n-am avut un partid comunist care sa accepte o zdrobitoare infrangere electorala, un sef de partid comunist precum Mieczyslaw Rakowski, un sef de stat precum Wojciech Jaruzelski (cel de dupa 1985). Noi i-am avut pe Nicolae si pe Elena, pe boierul de partid Maurer, pe birocratul bornat Manea Manescu, pe oligofrenul Bobu, pe natangul Postelnicu, pe satrapul Dascalescu, pe sforarul securist Iulian Vlad, pe Lina Ciobanu, pe Suzanica Gadea, pe Constantin Olteanu, pe Ion Dinca, pe Paul Niculescu-Mizil, pe Dumitru Popescu. I-am avut pe sicofantii de partid si de stat. Noi am avut stalinism pentru vesnicie. Da, am avut greve si sindicate anticomuniste, am avut disidenti eroici, dar n-am avut o societate civila de dimensiuni nationale, ceva comparabil cu Solidarnosc ca impact social. Tema insa nu poate fi examinata in adancime aici si acum. Avand divergente pe acest subiect cu prieteni apropiati din Romania si din alte tari est europene, solidar fiind cu alti prieteni apropiati, spun: Hier stehe ich, ich kann nicht anders.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro